Ministrul Dragoș Pîslaru anunță decesul unei persoane de la azilele ilegale din Bihor

 Este vorba de un bărbat de 55 ani, care avea domiciliul în Oradea.

„Persoana era stabilă după relocare, avea discernământ și nu a fost identificată ca având dizabilități sau probleme medicale urgente. În urma evaluării preliminare a declarat că nu are rude sau persoane apropiate. Am discutat personal cu directoarea DGASPC Mureș și mâine dimineață vom avea concluziile Institutului de Medicină Legală privind cauza decesului”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Se aşteaptă concluziile necropsiei pentru a se stabili cauza decesului.

Detalii despre situația persoanelor relocate

Ministrul Pîslaru a făcut și o evidență a situației persoanelor relocate:

• 394 persoane se află în prezent în centre de asistență socială din 20 de județe;
• 15 persoane se află în continuare în unități medicale, transferați din unitățile de primiri urgențe. Acestea vor rămâne sub supraveghere medicală atât timp cât este necesar, iar după externare vor fi relocate în servicii sociale adecvate, în funcție de evaluarea medicală și socială;
• 149 persoane sunt încadrate în grad de handicap;
• 212 persoane vârstnice cu vârste care ajung la 93 de ani;
• 11 persoane nu dețin documente de identitate (fără CNP), iar autoritățile competente lucrează pentru clarificarea și refacerea documentelor.

40 de apeluri ale aparținătorilor, dar nicio preluare în familie

Până în acest moment, call center-ul organizat de ANPIS (021-9309) a înregistrat 40 apeluri din partea familiilor persoanelor relocate.

Deși au solicitat informații despre situația acestora, în niciunul dintre cazuri nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoanele în cadrul familiei, spune ministrul Pîslaru.

În paralel cu transferul persoanelor în servicii sociale licențiate, echipele județene și locale fac evaluări sociale individuale care nu au putut fi făcute la fața locului. Între timp, toate DGASPC-urile implicate au emis deciziile necesare pentru includerea de urgență a persoanelor în servicii sociale licențiate.

„În tot acest proces, voința fiecărei persoane a fost foarte importantă, iar consimțământul a fost solicitat și consemnat”, dă asigurări ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Sunt însă și beneficiari care își doresc să fie relocați în alt județ, de exemplu pentru a fi mai aproape de rude, spune ministrul.

Distribuția pe județe a celor 409 de persoane relocate

Alba: 60 persoane, Satu Mare: 56 persoane, Sibiu: 42 persoane, Arad: 38 persoane, Cluj: 36 persoane, Botoșani: 31 persoane, Vâlcea: 29 persoane, Mehedinți: 17 persoane, Bistrița-Năsăud: 15 persoane, Mureș: 14 persoane, Bihor: 10 persoane, Neamț: 10 persoane, Hunedoara: 9 persoane, Vrancea: 7 persoane, Giurgiu: 5 persoane, Olt: 5 persoane, Timiș: 4 persoane, Brașov: 3 persoane, Gorj: două persoane, Caraș-Severin: o persoană. Cincisprezece persoane au fost transferate în unități medicale.

Monitorizarea fiecărei persoane relocate se realizează în regim permanent, prin AJPIS-uri și cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale acreditate pentru monitorizare independentă.

Ce măsuri a luat Ministerul Muncii

El spune că, în prezent, prioritară este protecția celor 409 persoane evacuate din Bihor și monitorizarea situației acestora.

Ministrul Pîslaru a făcut și un inventar al măsurilor luate.

• Declararea situației de urgență prin decizia CNSU;
• Coinițierea, alături de Ministerul Dezvoltării, a unei HG pentru acordarea de resurse financiare adiționale la nivel de județe care să acopere standardul de cost pentru îngrijirea persoanelor relocate până la sfârșitul anului 2026;
• Stabilirea unei echipe de intervenție, la nivelul ministerului și desemnarea de coordonatori județeni la DGASPC-urile implicate;
• Colectarea și centralizarea datelor cu privire la persoanele relocate;
• Oferirea de sprijin către centrele furnizoare de servicii, precum și monitorizarea îndeplinirii standardelor de calitate pentru serviciile sociale oferite;
• Solicitarea ministerului către ANPIS și structurile sale județene de a sprijini în teren eforturile de asigurare a siguranței și protecției beneficiarilor relocați și operaționalizarea unui call center dedicat pentru comunicarea cu aparținătorii.

 Concluzii preliminare  

„Dincolo de aspectele de natură judiciară, acest caz demonstrează încă o dată faptul că astăzi, în anul 2026, statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili, pe cei cu dizabilități, pe cei abandonați de familie și pe cei rămași fără adăpost”, spune ministrul.

El spune că în zilele următoare va dispune măsuri prin care să remedieze carențele „imediate și evidente” și să identifice „soluții sistemice”  pentru îngrijirea celor „care au cea mai mare nevoie de sprijinul nostru”.

În ceea ce-l privește pe patronul azilelor de la Bihor, anchetat în prezent de DIICOT, ministrul spune că „până la o decizie judecătorească care să stabilească contrariul, domnul Viorel Pașca este un om de bună credință, care a adăpostit, de-a lungul a aproape două decenii, mii de oameni aflați în nevoie”.

El spune că este „de necontestat faptul că domnul Pașca a desfășurat această activitate de binefacere în afara cadrului legal în materia asistenței sociale, fără implicarea unor specialiști în domeniu”. Tot așa cum, punctează el, „în ciuda activității desfășurate în afara cadrului legal, mulți oameni au fost transportați către azilele lui domnul Pașca chiar de către instituții ale statului român.”

Mai mult, amintește el, instituții ale statului au făcut verificări în imobilele respective, fără progres pentru intrarea în legalitate și fără sistarea activității, remarcă oficialul.

Cum a aflat ministrul de ancheta DIICOT. Întrebări fără răspuns

Cât privește acțiunea DIICOT, care a început pe 30 iunie, ministrul povestește că a fost informat telefonic în dimineața acelei zile despre evacuarea a 400 de persoane vulnerabile dintr-o serie de imobile private din Bihor, persoane care trebuie relocate de urgență.

„Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acțiunea era deja în plină desfășurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare”, punctează ministrul.

El spune că apelul telefonic a venit din partea Alexandrei Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care se afla la fața locului, la Dumbrava.

În urma discuției telefonice, ministrul spune că a luat legătura cu procurorul-șef, cu președintele DGASPC Bihor, cu președintele Consiliului Județean Bihor, cu prefectul județului Bihor, cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat, ca să găsească „soluții rapide pentru acomodare în alte centre”.

El se întreabă, dată fiind amploarea acțiunii, de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, ca să asigure resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili.

Pîslaru spune că apoi a constituit la minister o celulă de criză, cu mobilizarea instituțiilor de asistență socială din 20 de județe pentru a asigura locurile necesare pentru preluarea celor vulnerabili.

El spune că „este absolut necesară dezvoltarea unui protocol național pentru protecția persoanelor vulnerabile beneficiare ale serviciilor sociale în timpul intervențiilor operative.” Din acest protocol nu trebuie să lipsească evaluarea medicală și psihologică, spune ministrul.

Luni, Tribunalul București a admis că azilele funcționau ilegal, însă a apreciat că beneficiarii serviciilor sociale trăiau în  condiții „corespunzătoare”.